Doomscrolling 2.0: de ce algoritmii ne epuizează din ce în ce mai mult

Doomscrolling 2.0 este un nou fenomen de consum nesfârșit de conținut, alimentat de algoritmii din ce în ce mai inteligenți ai rețelelor sociale. Nu mai este vorba doar de știri negative, ci de un flux neîntrerupt de emoții, conflicte, videoclipuri șocante și conținut personalizat. Toate acestea duc la oboseală mentală, concentrare redusă, productivitate scăzută și sentimentul că suntem constant copleșiți de informații.

Creierul tău nu este slab. Încearcă doar să țină pasul cu un algoritm care nu doarme niciodată.

Deschizi telefonul pentru două minute.

Și, în scurt timp, te uiți la un videoclip despre un accident rutier, apoi la o postare despre creșterea prețurilor, urmată de o ceartă între politicieni, imagini de război, un videoclip amuzant cu un câine și, în final, o recomandare pentru un produs nou.

Au trecut 35 de minute.

Și, de fapt, nici nu-ți mai amintești de ce ai scos telefonul.

Nu este o coincidență. Algoritmii moderni nu mai selectează de mult conținutul în funcție de ceea ce vrei să vezi. Ei selectează conținutul în funcție de ceea ce te ține cel mai mult lipit de ecran.

Tocmai de aceea se vorbește tot mai mult despre un fenomen pe care mulți îl numesc Doomscrolling 2.0.

Ce este Doomscrolling 2.0?

Doomscrolling-ul inițial se referea la citirea nesfârșită a știrilor negative. În timpul pandemiei, oamenii petreceau ore întregi urmărind statistici, informații de criză și scenarii catastrofice.

Astăzi, însă, lucrurile stau altfel. Știrile negative sunt doar o parte a întregii imagini.

Algoritmii moderni amestecă acum:

• conținut șocant,
• conflicte,
• controverse,
• videoclipuri virale,
• povești emoționante,
• recomandări personalizate.

Rezultatul este un cocktail de conținut care ne schimbă constant emoțiile și ne menține creierul într-o stare de atenție continuă. Nu vă uitați doar la știri proaste. Vă uitați la tot ceea ce provoacă o reacție suficient de puternică în voi.

De ce sunt algoritmii de astăzi mult mai puternici decât acum câțiva ani?

Algoritmii nu mai caută doar clicuri. Se concentrează pe emoțiile voastre.

Înainte era suficient ca cineva să dea clic. Astăzi, platformele urmăresc:

• cât timp vă uitați,
• unde vă opriți din derulare,
• ce distribuiți,
• ce comentați,
• la ce reacționați, chiar și negativ.

Din perspectiva algoritmului, nu contează dacă conținutul vă distrează sau vă enervează. Important este că vă ține pe loc. Tocmai emoțiile negative se dovedesc adesea a fi unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a menține atenția.

De ce ne simțim obosiți după ce derulăm, chiar dacă „nu am făcut nimic”?

Acesta este unul dintre cele mai mari paradoxuri ale vieții noastre digitale. Mulți oameni se simt mai epuizați după o oră petrecută pe rețelele sociale decât după o oră de muncă intensă. Și știți ce? Motivul este, de fapt, destul de simplu. Creierul nostru trebuie să proceseze în permanență:

• informații noi,
• emoții noi,
• contexte noi,
• stimulente noi.

În câteva minute putem întâlni:

• geopolitică,
• sport,
• economie,
• celebrități,
• tragedii,
• publicitate.

Creierul sare între zeci de subiecte diferite, fără a avea șansa să le proceseze cu adevărat. Și astfel ajungem într-o stare de suprasolicitare informațională.

Cea mai mare problemă nu este timpul pierdut

Multe articole despre rețelele sociale se concentrează pe câte ore pierd oamenii. Dar adevărata problemă se află în altă parte.

Doomscrollingul ne fură capacitatea de a ne concentra cu adevărat

După o lungă sesiune de scrollare, oamenii observă adesea:

• o concentrare mai slabă,
• o nerăbdare mai mare,
• nevoia de stimulare constantă,
• verificarea mai frecventă a telefonului.

Creierul nostru se obișnuiește cu schimbarea rapidă a stimulilor.

Apoi poate fi mai dificil:

• să citim o carte,
• să lucrăm la sarcini mai complexe,
• să învățăm lucruri noi,
• să purtăm conversații mai lungi fără a ne lăsa distrași.

Cu alte cuvinte: nu este vorba doar de timpul petrecut online. Este vorba despre modul în care se schimbă felul în care funcționează atenția noastră.

De ce ne atrage în special conținutul negativ?

Creierul uman este programat evolutiv să se concentreze mai mult pe amenințări decât pe oportunități. Pericolul a avut întotdeauna o pondere mai mare pentru noi decât veștile bune. Algoritmii nu au descoperit această regulă, ci doar au învățat să o folosească la scară largă.

Și de aceea vă loviți adesea de:

• conflicte,
• scandaluri,
• catastrofe,
• opinii scandaloase,
• povești extreme.

Un astfel de conținut provoacă în noi reacții mai puternice decât informațiile pozitive obișnuite. Iar reacții mai puternice înseamnă că petrecem mai mult timp pe platformă.

Cum să vă dați seama că ați căzut în capcana Doomscrolling 2.0?

Semnele de avertizare pot fi surprinzător de subtile.

Simptome tipice

• Vă iați automat telefonul în mână,
• Cele cinci minute planificate se transformă adesea în jumătate de oră,
• După ce derulați pe rețelele sociale, vă simțiți mai rău din punct de vedere psihic,
• Aveți senzația că lumea vă copleșește,
• Vă este greu să vă concentrați asupra unui singur lucru,
• Doriți constant noi stimuli.

Mulți oameni își imaginează dependența ca pe ceva extrem. De fapt, poate fi un obicei zilnic care vă influențează discret starea de spirit și performanța.

Cum să limitați doomscrolling-ul fără a dispărea de pe internet?

1. Nu vă mai bazați pe voință

Voința nu este adesea suficientă. Când aveți aplicația mereu la îndemână, algoritmul are avantajul.

Este mai bine să schimbați mediul:

• dezactivați notificările recomandate,
• eliminați pictogramele aplicațiilor de pe ecranul de start,
• setați limite de timp.

2. Înlocuiți consumul pasiv cu activități active

Diferența este uriașă. Derularea pasivă epuizează creierul. Dimpotrivă, activitatea activă vă oferă un sentiment de control.

Puteți încerca, de exemplu:

• să citiți articolul până la capăt,
• să vă luați notițe,
• să studiați un subiect nou,
• să creați conținut propriu.

3. Stabiliți-vă zone „fără algoritmi”

De exemplu:

• prima oră după trezire,
• în timpul mesei,
• cu o oră înainte de culcare.

Tocmai în aceste momente creierul este cel mai predispus la suprasolicitare.

4. Urmăriți-vă starea, nu doar timpul

Uneori problema nu constă în cât timp folosiți tehnologia.

Întrebarea cheie este:

• Vă simțiți mai bine sau mai rău după ce consumați conținut?

Răspunsul la această întrebare dezvăluie adesea adevărata problemă.

Poate fi doomscrolling-ul și mai rău?

Răspunsul este probabil da.

Personalizarea conținutului devine din ce în ce mai precisă. Sistemele de astăzi știu deja să ghicească excelent:

• ce te face să râzi,
• ce te enervează,
• de ce te temi,
• ce te ține online.

Algoritmii viitorului nu vor fi neapărat mai agresivi. Mai degrabă vor fi și mai preciși. Și tocmai aici se află cea mai mare provocare. Cu cât tehnologia înțelege mai bine emoțiile noastre, cu atât va fi mai important să ne putem controla conștient atenția.

Un paradox interesant: nu suntem dependenți de conținut, ci de așteptări

Mulți oameni cred că sunt atrași de videoclipurile sau postările în sine. În realitate, însă, de multe ori funcționează altceva. Fiecare glisare a degetului promite posibilitatea ca ceva cu adevărat fascinant să apară.

Acest principiu este similar cu modul în care funcționează aparatele de jocuri de noroc. Nu vă recompensează pentru fiecare rotire. Te recompensează oferindu-ți speranța că data viitoare ar putea veni o recompensă. Și tocmai de aceea este atât de greu să te oprești.

Întrebări frecvente

Ce este doomscrolling-ul?

Doomscrolling-ul este atunci când răsfoiești continuu și fără oprire știri sau conținut care îți provoacă stres, anxietate sau alte sentimente negative.

Ce înseamnă Doomscrolling 2.0?

Aceasta este versiunea modernă a doomscrollingului, alimentată de algoritmii rețelelor sociale. Acești algoritmi combină conținut negativ, emoțional și extrem de captivant pentru a vă menține în fața ecranului.

Ce impact are doomscrollingul asupra psihicului nostru?

Poate crește anxietatea, poate provoca oboseală mentală, suprasolicitare informațională și poate reduce capacitatea noastră de concentrare.

De ce sunt rețelele sociale atât de captivante?

Algoritmii optimizează conținutul astfel încât să vă mențină atenția cât mai mult timp, prin intermediul emoțiilor, surprizelor și recompenselor neașteptate.

Cum îmi dau seama că exagerez cu scroll-ul?

De obicei, îți dai seama după ce pierzi noțiunea timpului, te apuci automat de telefon, te concentrezi mai greu și te simți epuizat psihic după ce folosești rețelele sociale.

Pot limita cumva doomscrolling-ul?

Cu siguranță. Vă va ajuta să dezactivați notificările, să vă setați limite de timp, să limitați utilizarea telefonului dimineața și seara și să vă concentrați mai conștient asupra conținutului.

Doomscrolling-ul îmi afectează productivitatea?

Da, cu siguranță. Trecerea continuă, pe termen lung, de la o sută la alta dintre sute de stimuli vă poate reduce capacitatea de a vă concentra profund și de a lucra eficient.

Foto: Zoner AI

Surse și informații de specialitate:

• Satici, S. A. et al. (2023). Doomscrolling Scale: its Association with Personality Traits, Psychological Distress, Social Media Use, and Wellbeing. Applied Research in Quality of Life.
• Harvard Health Publishing. Scroll Smarter to Protect Your Mental Health.
• Sharpe, A. T. R. et al. (2026). The Influence of Doomscrolling on Mental Health: A Scoping Review.